Deschid acest blog in speranta ca va fi citit de cei ce lucreza, colaboreaza, cunosc oameni din mass-media, fundatii caritabile, organizatii guvernamentale si non-guvernamentale pentru a putea face un bine si pentru a promova acest apel disperat ,acest strigat de ajutor.

28 apr. 2008

Articol publicat in Jurnalul national


Ajutor pentru mama

Imaginea mamei sale in scaun cu rotile, paralizata de la brau in jos, o are din copilarie. Ani in sir a asteptat sa apara solutia vindecarii. Acum, la cei 19 ani ai sai, Cristina Patt crede cu adevarat in sansa mamei sale: transplantul de celule stem. Numai ca operatia la clinica din China costa enorm pentru o familie care traieste dintr-o pensie, un salariu de bugetar si o alocatie. Avea 5 ani cand si-a vazut mama tintuita intr-un scaun cu rotile. Minutele in sir din fiecare dimineata in care tatal ii frectiona picioarele, zecile de exercitii pe care le facea cu fiecare deget, dar si pentru fiecare grupa de muschi au determinat-o pe Cristina sa inteleaga ca mama ei nu va mai putea sta niciodata dreapta si semeata, asa cum fusese pana atunci. "Mama a paralizat", isi spunea fetita in gand. De zeci de ori, fara insa sa-si poata explica de ce tocmai mamei ei, "omul plin de viata, care transforma orice moment in bucurie", i s-a intamplat nenorocirea. In inima Cristinei, intregul univers creat in jurul parintelui care putea rezolva orice problema chiar si printr-un zambet s-a prabusit in acele clipe. Lacrimile tatalui, privirea blanda si inca luminoasa a mamei, vorbele soptite si inabusite de suspine ale celor doi frati mai mari au chinuit-o indelung pe copila nedumerita.
SUFLETUL FAMILIEI. Trei luni a stat mama sa in spital in urma accidentului de masina pe care l-a avut. Doctorii timisoreni nu i-au mai dat nici o sansa. Nici chiar dupa operatie verdictul nu a fost mai bland: paraplegie T11-T12-L1 prin contuzie medulara cu luxatie. Familia nu s-a resemnat. Au continuat cu totii sa lupte alaturi de ea. Au trecut de atunci 14 ani. Cristina a crescut si s-a maturizat rapid. Cei doi frati ai sai au plecat la facultati, stabilindu-se apoi la casa lor. A ramas doar ea. Mana dreapta a celor doi parinti. Copilul care acum incearca sa-si salveze mama. Sa-i aduca un pic de recunostinta pentru grija si optimismul cu care a inconjurat-o in toti acesti ani grei. "Mama mea e tot ce am mai de pret. Nu e zi in care sa nu ma gandesc la cum era ea acum 14 ani: inalta, frumoasa, eleganta. Frumusetea nu i-a pierit nici acum. E insa mai timida. E o doamna inteleapta, citita, o femeie care nu a cerut niciodata nimic de la nimeni. E o mamica vesela si iubitoare. Doresc cu incapatanare sa o vad pe mama mergand din nou. Ani la rand am asteptat sa se faca o descoperire in domeniul medical. Nu mi-am pierdut speranta nici o clipa. Stiu ca va veni ziua cand o sa-i multumesc pentru cate a facut pentru noi si pentru cate inca mai face. Altfel decat prin cuvinte. Cu fapta. Pentru ca mama este sufletul familiei noastre si noi toti ne invartim in jurul ei." Sunt cuvintele Cristinei.

Ruga ei catre cei care o pot ajuta pe Mihaela, mama sa, sa redevina omul de odinioara.
PRIMELE PROGRAMARI PIERDUTE. Solutia este unica. Si valoreaza enorm pentru o familie care nu a avut bani nici macar pentru un control medical in toti acesti ani de boala. "Tata e de formatie pictor. Lucreaza goblenuri, face tot felul de lucrari pe care incearca sa le vanda. Cand era mama sanatoasa muncea ca telefonista. Si nu erau putine datile cand mergea si prin tara cu lucrarile tatalui meu pentru a le vinde", povesteste fata. Cristina are acum 19 ani. Este in clasa a XII-a. Stie ca in lipsa banilor "aproape totul este in zadar pe lumea asta". A hotarat sa munceasca, iar banii stransi pe cele patru ore petrecute intr-un call-center sa fie pusi direct in contul mamei sale. E "putinul pe care il pot face pentru mama", spune Cristina cu voce tremuranda. Operatia din strainatate a femeii de 47 de ani costa aproape 40.000 de euro, cu tot cu cele trei luni de recuperare. Transplantul de celule stem este insa singura cale prin care mama Cristinei ar putea sa mearga din nou. "Aceasta interventie chirurgicala se face doar in cateva tari. Noi am ales China, pentru ca toate costurile sunt mai mici decat in alte parti. Chiar si asa, am pierdut primele programari din mai si decembrie 2007", povesteste Cristina, hotarata ca de data asta sa faca orice este posibil pentru a profita de programarea din luna mai a anului acesta,la clinica din Hang Zhou Hospital.


RUGA. Din pacate insa, in contul deschis pentru Mihaela Patt s-au strans doar 10 milioane. Cristina nu se da batuta. Lupta pe care mama sa o da in fiecare zi cu boala a intarit-o si ea. E doar un copil. Credinta ei in Dumnezeu si in minuni e demna insa de un om in toata firea. Stie ca forta oamenilor buni la suflet este atat de mare ca poate salva vieti. Iar viata e mai presus de orice.
Si nu se sfieste sa-i roage pe cei din jur:
"Ajutati-ma sa-mi salvez mama!".

Niciun comentariu: